Situatie de risc?

Salutare la toata lumea!
Is noua pe forum..deci imi cer scuze daca am deschis unde nu trebuie topicul.
Saptamana trecuta..am avut o intamplare..care m-a facut sa ma gandesc foarte serios la SIDA...si la riscul de a avea aceasta boala.
Cred ca aproape toti cunoscutii mei au cunoscut aceasta poveste a mea ...ce am patit'o saptamana trecuta.. si asta pentru ca m-am speriat foarte tare..si inca mai sunt foarte speriata..
Martea trecuta..m-am taiat putin lla deget, cu caterul. Nu era rana adanca..si nici mare..o zgarietura..
Eh...miercuri...cand am venit acasa, am format codul apartamentului meu la interfon..si dupa aia m'am uitat si am vazut ca era murdar putin cu sange...sangele era vechi..adica uscat, si se vede ca era cam de 2-3 zile. Am tastat cu degetul la care eram zgariata..
Zgaiba mea era uscata...deci nu curgea sange..
Dar, m'au speriat niste prieteni care mi'au zis ca mai sunt unii care sunt sero+ si fac chestii din astea intentionat..
Poate unii din voi vor rade de mine..dar eu chiar am trecut printr-un soc..la chestia asta...fara sa vreau..ma imaginam sero+ ...si cum toata viata mea e terminata..si ca imi voi chinui familia..
Pana acum niciodata nu mi'am pus problema infestarii cu HIV sau cu SIDA..pentru ca sunt virgina, si nici nu am in plan sa intretin relatii sexuale cu primul care imi iese in cale...nu ma droghez...n'am facut transfuzii de sange niciodata...si de fiecare data cand am facut vreo injectie m-am uitat atent sa vad cand scoate acul daca e steril.
Si acum..dintr-o data...parca soarta a vrut sa ma faca atenta si al aceasta boala. Inca nu is complet calmata..inca mai am urme de indoiala..ca as putea fi contaminata cu boala :-s.
Ar putea cineva care a trecut prin experiente asemanatoare sa ma sfatuiasca?
Ca pana pot sa imi fac testul (3 luni..) cred ca innebunesc de spaima..
Va multumesc mult!

bubi, daca am inteles bine toata povestea ta, nu ai de ce sa-ti faci griji. Ideea e urmatoarea: tot va trebui sa treaca 3-6 luni pana sa-ti faci testul elisa sa vezi ce si cum. dar nu cred ca asta ar fi un motiv de ingrijorare, dat fiind circumstantele care ni le-ai expus. Intradevar, mai sunt dobotoci care fac chestii de genul asta, dar incep sa dispara, ca rasa. Politia stau pe urmele lor ca niste dulai de vanatoare. Asta nu inseamna sa te culci pe-o ureche si sa nu-ti mai faci testul. Chiar daca ti l-ai facut, nu inseamna ca nu se va mai prinde de tine "scabia" asta. Recomandare: refa testul la fiecare 3-5 luni, indiferent daca ai fost expusa la o situatie de risc sau nu.

AH! si apropos... BUN VENIT PE FORUM

Nici eu nu puteam s-o zic mai bine

Bubi, eu zic ca ochisor ti-a dat un sfat bun. Eu daca as fi in locul tau, l-as urma...dar ramane ca TU sa decizi ce faci mai departe.

va multumesc mult!
am sa imi fac testul peste 3 luni..
sper sa nu am nimic:(

nu cred sa te poti infecat atat de repede, mai ales ca ai zis ca sangele de pe interfon era uscat si ca taietura ta era un superficiala...

mai mie mi se pare ca sansele ca sa te infectate st destul de reduse...nu strica sa ti faci testul pentru ca niciodata nu se stie..dar nu cred ca ai motive extrem de mari de ingrijorare parerea mea e sa incerci sa te linistesti si nush daca ai facut asta dar ar fi fost indicat ca in momentul cand ai ajuns in casa sa te dezinfectezi cu niste alcool in asa fel reduci si mai tare riscul de o posibila infectare...nu te panica...fa ti testul si ai sa vezi ca o sa fie bn

Multumesc de sfaturi :D
e naspa ca tre' sa astept 3 luni...
Da' din cate am mai citit...is super putine sansele sa ma fi infectat
sper sa fie ok..

Intradevar...e cam naspa sa astepti de la 3 la 6 luni ca sa afli un rezultat. dar indiferent ce se va intampla, desi ma cam indoiesc ca se va intampla ceva, noi vom fi alaturi de tine.

forumul acesta...este foarte binevenit pentru oricine . Chiar ma gandeam...e foarte bine pentru cei care au SIDA...sa aiba un loc unde sa se poata incuraja..unde sa poata vorbi si sa afle noutati incurajatoare despre boala lor.
Eu am inceput sa ma linistesc ...ca eram chiar...speriata rau. Mai bine zis, intrasem in panica.
Si ...inca...ma mai gandesc...ca Doamne fereste..as putea sa fi luat ceva:-s
Dar..tinand cont ca rana mea nu sangera..si sangele de acolo era uscat..cred ca era de vreo zi..2...si rana mea era mica...nu era rana deschisa..din cate am intrebat ...sansele sunt foarte reduse. Aproape inexistente. Asa e?
Ma intreb oare daca este cineva pe forumul acesta care este seropozitiv...
As vrea sa il intreb cum este privit in societate. Cum se simte(ca stare de sanatate...si de spirit)..si cum a ajuns sa aiba aceasta boala?
E prima data cand imi pun astfel de intrebari..si ma cam ingrozesc
Va salut pe toti si va multumesc pentru sprijin !

bubi a scris:Chiar ma gandeam...e foarte bine pentru cei care au SIDA...sa aiba un loc unde sa se poata incuraja..unde sa poata vorbi si sa afle noutati incurajatoare despre boala lor.

Forumul nu este special conceput pentru persoanele sero+ bubi...forumul a fost conceput initial pentru voluntarii ARAS, apoi am vazut ca se extinde, am decis sa fie pentru populatia generala...

bubi a scris:Ma intreb oare daca este cineva pe forumul acesta care este seropozitiv...
As vrea sa il intreb cum este privit in societate. Cum se simte(ca stare de sanatate...si de spirit)..si cum a ajuns sa aiba aceasta boala?
E prima data cand imi pun astfel de intrebari..si ma cam ingrozesc
Va salut pe toti si va multumesc pentru sprijin !

E normal sa-ti pui genul asta de intrebari, dar chiar daca ar fi cineva pe forum seropozitiv, nu ai avea de unde sa stii decat daca ti-ar zice acea persoana. Oricum, chiar daca ai intreba-o asa ceva, raspunsurile nu se potrivesc. Difera de la persoana la persoana...

bubi nu poti sa intrebai daca e cnv seropozitiv pe forum pt ca desi ar fi nu e obluigat sa spuna cam despre asta era vb la topicul cu discriminarea...ce importanta are daca e seropozitiv sau nu ?e om ca mine si ca tine..statusul bolii lui/ei nu l face o ciudatenie... cv aparteAdica ceea ce vreau sa spun e k forumul asta nu e facut pt a ca persoanele seropozitive sa fie privite ca animale la zoo....o persoana seropozitiva are dreptul sa spuna sau sa nu spuna daca este infectat...asta ramane la latitudinea ei

forumul este al asociatiei anti SIDA, dar ramane la latitudinea fiecaruia daca vrea sa faca cunoscut lumii ca este sau nu infectat cu HIV.si nu cred ca acest forum se doreste a fi unul in care neaparat cei care sunt bolnavi sa inceapa sa se vaicareasca precum pensionarii.HIV-SIDA nu inseamna un sfarsit, ci doar o alta perspectiva asupra vietii.

dupa ce am mai rumegat ce am scris..mi'am dat seama ca nu era bine.
Eu nu ma refeream la vaicareli...ci pur si simplu..eram curioasa...da' mi'am dat seama dupa ca nu se intreaba asa ceva. imi cer scuze

nu i nimic..se mai intampla..pna intr un anumit punct e fireasca curiozitatea ta doar ca unele chestii ar fi ami bn sa nu fie intrebate..nu tre sa iei ceea ce am, spus noi ca cv impotriva ta noi doar ne am spus parerea referitor la post urile tale:D

curiozitatea macina pe toata lumea, dar inainte de a pune genul asta de intrebari, trebuie sa empatizam putin cu cei seropozitivi...sa vedem cum ne-ar pica noua intrebarile de genul asta.atitudinea ar fi diferita de la om la om, dar putina atentie nu strica nimanui, indiferent ca suntem din exterior sau chiar ARAS.pusa fata in fata cu anumite situatii, si eu m-am intrebat de multe ori daca nu cumva am facut o gafa si nu mi-am putut da raspunsul singura

intr-adevar, acum, o persoana care se infecteaza cu HIV, pana ajunge sa moara din cauza SIDA (stadiul final al infectiei), o poate duce bine circa 30 de ani...la o adica, si perfect sanatos sa fii si poti muri calcat de masina cat te duci pana jos sa duci gunoiul sau sa iei paine...asa ca nu e chiar o drama ceea ce se intampla.intr-adevar, e o schimbare in viata omului, dar nu inseamna ca este una totala sau ca zilele nu mai au niciun sens.ba dimpotriva, eu ii admir pe cei care afla ca sufera de boli care momentan sunt incurabile si se hotarasc sa faca lucruri pentru care pana acum nu au avut curaj sau nu stiu cat timp vor mai avea pe viitor la dispozitie pt ele

durata de viata depindesi de stadiul la care ti se descopera infectia.daca e la stadiul incipient, clar vei avea o perioada mai lunga de timp de care sa te bucuri.in caz contrar...cam cat iti da Dumnezeu si cata grija ai tu de tine

ce importanta cat traiesti?eu cred ca e mai important cum traiesti ..daca traiesti o suta de ani si ai o viata monotona in care nu ai avut parte de nimic bun in car nu ai incercat nimic si doar te ai complacut in postura de larva e mult mai rau decat sa traiesti 20 de ani dar in care ai simtit cu adevarat ca traiesti ..eu nu sunt seropozitiva din cate stiu si nici nu sufar de vreo alta boala care mi ar grabi intr un fel sau altul sau altul sfarsitul dar nu sper sa taraiesc 80 d ani..cred ca 50 d ani cel mai mult prind ..dar aia 50 d ani vreau sa fie traiti ca lumea si nu in monotanie...nu are nicio importanta durat..mai bn putin si bn decat putin si prost..asa ca indiferent daca afli ca ai suferi de o boala incurabila sau nu important e sa stii sa profiti de timpul p care l ai pt ca niciodata nu stii c se poate intampla..poti sa mori inecat cu un pahar cu apa in secunda 2

sincer, unele lucruri din viata mea mi-au cam luat-o inainte, tocmai pt ca mi-am dorit un ritm alert.nici eu nu cred ca voi trai foarte mult.nici macar nu ma vad in postura de bunica dragastoasa.am trecut de multe ori pe langa moarte, inca de la cateva luni de existenta si asa am ajuns la concluzia ca cineva acolo, sus,ma iubeste,si viata chiar merita traita.scurta, lunga, cum o fi.fara sa ne impiedicam de evenimentele neplacute din ea.trebuie luata asa cum e.noi macar am primit-o cadou de la Dumnezeu.sunt altii a caror viata a fost curmata la varsta frageda.nici macar nu au cum sa se planga de asta,iar noi, cei ce vedem soarele in fiecare zi si ne putem bucura de ceea ce e in jurul nostru, ar trebui sa invatam sa luam ce e mai bun din fiecare clipa si sa fim recunoscatori ca o avem.avem momente grele in viata in care spunem ca am prefera sa fim morti decat sa facem fata celor ce se petrec, dar daca ne-ar pune cineva cutitul la gat, sigur am regreta amarnic vorbele rostite.din tot ce e urat in viata noastra poate lua nastere ceva frumos.ABSOLUT DIN TOT

Bianca a scris:durata de viata depindesi de stadiul la care ti se descopera infectia.daca e la stadiul incipient, clar vei avea o perioada mai lunga de timp de care sa te bucuri.in caz contrar...cam cat iti da Dumnezeu si cata grija ai tu de tine

corect, dar in prezent se considera ca si in ultimele stadii tratamentul arv poate fi eficient si nu se mai ajunge la sida, pentru ca stim ca un sero+ moare atunci cand ajunge in stadiu de sida si imunitatea lui ajunge la zero si dezvolta multe boli care alea il distrug, insa se tot descopera noi clase de medicamente care reusesc sa creasca imunitatea pana si in cele mai grave cazuri. important este ca tratamentul sa fie luat cum trebuie dupa aceea...

si eu sunt de acord ca decat 100 de ani lenesi si plictisitori mai bine 50 traiti frumos si noi suntem singurii care putem sa ne facem viata misto sau nu, pana la urma depinde si de fiecare ce considera ca e mai bine pt el... sunt multi pentru care statul degeaba le face bine si asa se simt ei bine... oricum singurele momente in care ai simtit ca ai trait sau nu sunt momentele grele din viata si tot alea sunt momentele care te fac sa iti doresti sa traiesti in continuare, chiar daca sa zicem ca in momentele alea grele iti doresti moartea cand ajungi mai aproape de ea iti doresti mai mult ca niciodata sa traiesti...

pai asta e important sa simti ca vrei sa triesti sa pretuiesti fiecare clipa si sa nu consideri zilele ca "inca una in plus pana mor" sa inveti sa apreciezi timpul pe care il petreci cu cei dragi si sa faci absolut tot ceea ce iti doresti sa faci( atat timp cat asta depinde de tine)..noi nu ne dam seama dar de multe ori ne irosim timpul p care l am putea folosi pt a face lucruri utile si care ne fac placere:dormim cate 14 ore(cei care fac asta), stam si ne uitam p pereti, ne uital la televizor la tot felul de tampenii(gen telenovele..din punctul meu de vedere tv ul e una din cele mai mari pierderi de timp)..nu pretuim timpul..oare cati dintre noi nu si au pus intrebarea "ce as afce daca as muri maine?" eu mi am pus o si raspunsul inca nu l am aflat ..oare s sta sa ma almentez ca maine am sa mor si in loc sa fc ceea ce vreau as fi prea ocupata sa ma gandesc ca maine am sa mor?sau as face tot ce mi ar veni in cap ca sa fiou sigura ca nu am ratt chestii importante?care din vopi u raspunsul la aceasta intrebare?

deea a scris:pai asta e important sa simti ca vrei sa triesti sa pretuiesti fiecare clipa si sa nu consideri zilele ca "inca una in plus pana mor" sa inveti sa apreciezi timpul pe care il petreci cu cei dragi si sa faci absolut tot ceea ce iti doresti sa faci( atat timp cat asta depinde de tine)..noi nu ne dam seama dar de multe ori ne irosim timpul p care l am putea folosi pt a face lucruri utile si care ne fac placere:dormim cate 14 ore(cei care fac asta), stam si ne uitam p pereti, ne uital la televizor la tot felul de tampenii(gen telenovele..din punctul meu de vedere tv ul e una din cele mai mari pierderi de timp)..nu pretuim timpul..oare cati dintre noi nu si au pus intrebarea "ce as afce daca as muri maine?" eu mi am pus o si raspunsul inca nu l am aflat ..oare s sta sa ma almentez ca maine am sa mor si in loc sa fc ceea ce vreau as fi prea ocupata sa ma gandesc ca maine am sa mor?sau as face tot ce mi ar veni in cap ca sa fiou sigura ca nu am ratt chestii importante?care din vopi u raspunsul la aceasta intrebare?

intrebarea asta mi-am pus-o si eu si tocmai de aia mai tot timpul fac tot ce imi face placere si imi trece prin cap ca daca maine aflu ca o sa mor sa ma gandesc la ce am facut si sa fiu multumit si sa nu ma gandesc ca uite nu am facut aia nu am facut ailalta si in plus am in cap unele lucruri care doresc sa le fac neaparat si pe zi ce trace incerc sa mai imputinez din ele:) asa ca daca as afla ca maine mor azi as face cat mai multe chestii de pe lista mea chestii care nu le-am facut si mi-ar face placere

apropos de tema asta...putina vreme de trait si multe lucruri de facut...sa va uitati la filmul asta : The Bucket List.chiar inspira....

da probabil asta am face cu totii just am incerca sa facem cat mai multre din ceea ce n am facut pana atunci si am realiza ca am pierdut timp in care le am fi putut face...d asta evbn sa facem chestiile p care vrem sa le facem ca sa nu exioste regrete si aici nu ma refer doar la cazul asta ca deh maine mor ci si la faptul ca st unele lucruri care daca nu st facute la tyimpul lor duiapa aia nu ami pot fi facute fie pt ca nu ar mai avea acelasi farmec fie pt ca pur i simplu nu mai pot fi facute din cauza unor motive independente de noi

asa e...daca stii sa te bucuri de viata, poti face din cativa ani...o vesnicie de bucurie.
Mnah, eu nu prea eram documentata decat ...elementar despre HIV. Adica...stiam ca se ia prin sange, contact sexual...nu prin strangere de mana..sarut...etc. Da' mai multe..nu prea.. De aia m'am si speriat asa..
E esentiala si documentarea populatiei putin mai in "aprofunzime" despre aceasta boala..ca sa nu mai priveasca asa de tragic tot ce e legat de HIV/SIDA.

Bubi...faptul ca te-ai "speriat" putin, asta nu denota faptul ca nu ai sa fii mai atenta pe viitor si sunt sigur ca vei sti cum sa actionezi in asa masura incat sa nu-l/nu o crizezi si pe cel/cea de langa tine...